Ce i-aș spune unei femei care se pregătește să rămână însărcinată și nu a mai avut copii

Scriu acest articol azi, îl scriu la cald după o zi grea că, în Brașov, orașul ăsta pe care eu îl iubesc, mai sunt și zile grele. Motivul pentru care scriu azi este că, poate, din frustrarea/ frustrările mele de azi cineva în viitor va învăța și va găsi folositor ceea ce eu împărtășesc.

Dacă ar fi să dau un sfat unei femei care nu a avut până acum copii, dar care își dorește copii sau este deja la începutul sarcinii i-aș spune atât: să fie liniștită, să fie conștientă că tot ce va simți pe perioada sarcinii se va transmite copilului, să fie organizată și echilibrată emoțional și să încerce să fie optimistă indiferent de ce-i va rezerva viitorul.

Însă, la tot ce am spus mai sus, adaug azi după niște nervi pe care mi i-am făcut încă de la prima oră a dimineții: dragă mămică în devenire, îți spun în calitatea mea de mamă a 2 copii, din experiență și nu din cărți, să te pregătești mult emoțional pentru ce va urma, să-ți adaptezi așteptările, să-ți ajustezi puțin imaginea a ceea ce va presupune viața de femeie însărcinată și apoi de mamă și să ții cont de realitatea din țara noastră pentru că, atunci când ești însărcinată și crezi că lumea se va opri în loc pentru a sărbători alături de tine mica minune care crește înăuntrul tău la căldurică, te vei putea lovi, din păcate, și de: 

  • oameni care se vor grăbi pe stradă, pe șosea, pe scările rulante, ai grijă de tine și ai grijă și la cei din jur,
  • unele femei la volan care nu-ți vor ceda trecerea la trecerea de pietoni deși sunt femei. Eu pățesc asta în Brașov deși sunt cu 2 copii după mine și e greu, dar învăț zilnic cum să mă raportez la astfel de oameni.
  • vreo asistentă/ medic, atunci când vei merge la control care a avut o zi proastă și atitudinea ei/lui nu va fi tocmai ce vrei tu și ce ai nevoie în ziua aia.

Eu am pățit să trec printr-o tentativă de avort spontan la unul dintre copii și, după ce am ajuns în urgență așteptând medicul de gardă, să fiu întrebată de asistenta care completa hârtii: de ce stai așa, ți-e rău? Da, nu m-a poftit să mă așez, nu mi-a dat un pahar cu apă, ci m-a întrebat ce am scris mai sus deși vedea clar că sunt îndoită la 90 de grade, oare nu era evident de ce stau așa?

  • ți se va întâmpla să urci în autobuz, gravidă fiind și să aștepți în fața scaunelor prioritare ca cineva să-și scoată ochii din telefon și să-ți cedeze locul. Fă-o cu răbdare!

În Brașov, de la un timp, șoferii nu mai deshid ușa din față, habar n-am de ce, dar eu merg de obicei și mă postez fix în fața ușii pentru că, fiind cu 2 copii după mine, așa am șanse să găsesc un loc liber.

  • tot în autobuz, te poți trezi că cei care nu vor să-ți cedeze locul te vor privi și cu milă pe deasupra de parcă le-ai face un deserviciu lor că aduci o minune pe lume.

Azi, și de la asta a plecat articolul eram în autobuz, am urcat pe la mijloc că ușa din față iar nu a fost deschisă și m-am dus în față. Băiețelul meu tocmai avusese una din crizele specifice vârstei pe motiv că l-am scos prea repede din parc, se liniștise între timp, eu eram plină de nervi, voiam doar s-ajung acasă și, în autobuz, deși erau 4 tipe tinere (2 cu nasul în telefon) așezate foarte comod  🙁 pe scaunele prioritare, tot un bătrânel foarte simpatic mi-a cedat locul. M-am așezat cu băiețelul în brațe, în timp ce fetița se sprijinea de mine, iar tinerele din fața mea mă priveau compătimitor ocupând în continuare locul ce se cuvenea copilului meu și al bătrânelului simpatic care acum era în picioare. M-am referit la cele 8 scaune așezate câte 4 față în față. După puțin timp a coborât un alt tânăr ce părea destul de sănătos (pentru că sunt și tineri care au nevoie sa stea pe locurile alea că poate au un picior rupt, ceva, un gips etc.) și s-a eliberat scaunul să stea și bietul om care îmi cedase mie locul 🙁 .

Dragi mame în devenire, pregătiți-vă sufletește din timp ca să nu fiți luate pe neașteptate: DA, în țara noastră astfel de cazuri de indiferență (ca să folosesc un eufemism) există așa că setați-vă din timp așteptările!!!

Maternitatea e ceva minunat, e o perioadă ce trebuie trăită la valoarea la care merită, dar este important ca orice mamă în devenire să știe că unii oameni se vor certa cu tine chiar și când ești însărcintă, locul în față la hipermarket nu îți va fi cedat întotdeauna chiar și de ai purta gemeni și ai fi însărcinată în lună avansată, iar lucrurile astea se întâmplă pentru că asta e, există și astfel de oameni, oameni pe care poate nu i-a schimbat nici nașterea propriului copil.

Să rămânem optimiste, răbdătoare, blânde și, când se întâmplă ce am scris eu mai sus (pentru că nu sunt invenții, sunt fapte) să ne mutăm frumos privirea spre altceva, să ne gândim la lucrurile care ne aduc bucurie și să nu punem la suflet orice pentru că nu se merită.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.