Brașovul în decembrie…

Ultima lună a anului ce tocmai a trecut nu a fost deloc așa cum vedeți voi în poza de fundal, acea poză este din decembrie, este din Brașov, dar doar o singură zi a nins atât de frumos, în rest s-a simțit din plin lipsa zăpezii, cel puțin eu am simțit-o.

Nu-mi aduc aminte alte luni decembrie cum le-am petrecut și câtă zăpadă a fost, poate doar dacă răscolesc prin pozele mai vechi, însă îmi amintesc perfect atitudinea oamenilor, cum s-a simțit Luna cadourilor la cumpărături și în autobuze anul ce tocmai s-a încheiat. Știu că într-una din zile, era duminica după-amiaza, ploua așa mărunt, era înainte de Crăciun și am mers să cumpăr ceva, îmi căutam în mod special o căciulă, eram singură și am zis să intru puțin într-un hipermaket. Deși am văzut clar că nu se mai găsesc coșuri, am intrat totuși, m-am uitat la căciuli, dar nesuportând aglomerația, pe care doar în București o mai văzusem, am ieșit val-vârtej și mi-am cumpărat o căciulă dintr-unul din magazinele din respectivul mall.

În autobuz, contrar a ce mă așteptam, oameni grăbiți și agitați, am avut marea surpriză să dau peste niște persoane foarte agreabile. Am fost plăcut surprinsă de faptul că toți oamenii, dar absolut toți, mi-au făcut loc când eram cu copiii, mi s-a cedat scaunul mereu, era liniște, nu am auzit pe nimeni certându-se deși toți eram cu bagaje, pungi de cadouri, ba chiar m-am amuzat de replica unei doamne care mi-a rămas în minte.

Era o doamnă de vreo 60 de ani, cu multe bagaje și întreba dacă vom coborî la prima stație. Eu eram singură și i-am răspuns că voi coborâ special ca să fac loc și urc apoi din nou, s-a mai oferit cineva să o ajute să se strecoare mai bine și, când a ajuns paralel cu o altă doamnă vârstnică ce stătea pe scaunul din față, ăla care e unul singur, zice așa foarte drăgălaș privind la femeia de pe scaun: ce să fac doamnă, eu de când mă știu am sacoșe multe, am genți, car după mine bagaje că eu, dacă nu car, nu mă simt bine, parcă nu sunt eu.

În momentul în care și-a încheiat replica toate femeile au izbucnit în râs cu mine în frunte și toate am aprobat-o 🙂 .

Așa e, noi, femeile, ca albinele, toată ziua robotim, ducem sacoșe, cărăm copiii după noi că asta e viața. Foarte amuzantă mi s-a părut afirmația asta înțeleaptă, care ne-a binedispus pe toate din autobuz că eram majoritar femei și care m-a făcut să-mi placă din nou să merg cu autobuzul că doar știți, dintr-un alt articol, că nu am călătorit mereu așa de plăcut.

Important e că eu așa am terminat anul, bucuroasă de oamenii atât de simpatici pe care-i întâlnesc în autobuz și bucuroasă la amintirea zilei ăleia când eu am făcut poza cu brazii înzăpeziți 🙂 .

Voi ce replici înțelepte sau amuzante ați auzit în mijloacele de transport în comun?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.