Rochiță din tul cu sclipici auriu 1/2

Azi, pe 24 decembrie 2018, în Ajunul Crăciunului, tocmai am împlinit 3 ani de blog și m-am gândit că cel mai potrivit articol ar fi acesta (împărțit în două articole pentru că sunt multe poze) despre rochița aniversară a fiicei mele că, dacă tot mi-am lansat blogul cu ideea de a inspira mămicile de fetițe care mai croiesc din când în când, să o fac și de data asta (sper eu) 🙂

Rochia de mai jos mi-a dat adevărate bătăi de cap, despre care am scris deja într-un articol precedent.

Azi vă arăt cum am croit-o cu singura mențiune că NU DAU NIMĂNUI SFATURI ȘI INDICAȚII DE CUM SE FAC TIPARELE CĂ EU CHIAR NU MĂ PRICEP LA CAPITOLUL ĂSTA, of, dacă aș fi știut mult mai ușor ar fi fost, dar sper sa învăț anul care stă să înceapă. Iată pozele:

Am de foarte mult timp tulul ăsta, inițial cumpărat pentru a-mi face mie ceva din el, dar atât de bine s-a potrivit rochiței fiică-mii că nu m-am putut abține să nu o fac fericită 🙂 .

Ce vedeți voi în dreapta sus e ceea ce va deveni partea de jos a rochiței, adică fusta, din 2 straturi de tul, primul cu auriu și cel care este dedesubt – bej:

A fost o mare provocare ca cele 2 bucăți de tul să fie potrivite perfect astfel încât să nu îmi facă vreo cută pe undeva, așa că eu am decis să cos mai întâi partea de jos, aia de care am atașat volanul (încrețit tot manual).

Sfat: aveți grijă când vă alegeți un model de rochie(eu mi-l aleg doar în funcție de materialul pe care-l am, recunosc) să fiți sigure că puteți să-l faceți, eu chiar era să stric tot, nu glumesc, de la oboseală (copiii fuseseră răciți, eu însămi am muncit răcită la rochie, nopți nedormite etc.).

Am trecut la partea de sus care era prea scurtă (în lățime, nu în înălțime), dar am realizat abia după ce am tăiat deja materialul și nu voiam să mai stric altul, așa că am improvizat cu acele bucăți laterale, veți vedea în poze (în dreapta jos unde e ruleta):

Am muncit enorm la rochița asta și am unit cele 6 părți ale bluzei  (3 de tul cu sclipici și 3 de căptușeală) – manual, apoi la mașină – cusătură dreaptă și apoi surfilarea la mașina de cusut.

Când am unit și bluza de fustă era noaptea, fiica mea dormea, nu aveam ce s-o pun să probeze și ce credeți? Partea de sus era prea înaltă 🙁 Abia a doua zi am văzut și atunci, vreau să mă credeți pe cuvânt, am vrut să renunț, exact cum am povestit deja, mi-am pierdut încredere în acel moment și am fost la un pas să abandonez 🙁 .

Eu sunt CAPRICORN însă și am o încăpățânare care uneori îmi e cel mai bun prieten (ca acum), alteori mă sabotează așa că am descusut fusta de bluză (oricum erau fixate manual, mai întâi) și am ajustat partea de sus (adică am tăiat surplusul ce-l vedeți voi în poza de mai jos):

Deja s-a conturat rochița făcută de mine, în articolul 2 veți vedea cum am decis s-o finalizez, modelul complet, mânecuțele etc.

Mai am ceva de povestit, sper să vă placă ce-a ieșit 🙂 .

1 Comment

Add Yours →

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.