Rochiță ivory cu paiete mici argintii

M-am gândit să vorbesc azi despre rochița la care cred eu că am cusut cel mai mult de mână de până acum. S-ar putea să mă înșel… Cert este că ea are o poveste specială și poate reușesc să inspir și alte mămici de fetiță să creeze ceva similar.

WP_20160801_12_13_05_Pro

Rochița de azi s-a născut acum vreo doi ani pe vremea asta. S-o cos efectiv am început în primăvara lui 2014 și am terminat în vara aceluiași an, dar nu asta e partea interesantă, ci faptul că materialul din care este făcută l-am luat de la o cămașă cumpărată prin 2012 și care mi s-a agățat devenind inutilizabilă.

WP_20160801_12_12_40_Pro

V-am spus deja că eu păstrez diverse materiale, bucăți de dantelă, plus că mă aprovizionez mereu de la mercerie cu alte dantele noi, paiete, panglici, etc. Dar să revin la cămașa aceea că este impropriu să spun c-am pornit de la ea, de fapt am pornit de la cele două părți de dantelă pe care le vedeți voi în partea de sus a rochiei și care au fost decorate manual de către mine cu câteva sute de paiete mici argintii.

WP_20160801_12_07_05_Pro

Așa s-a născut ideea rochiei: am văzut două bucăți de dantelă (acelea din zona pieptului) pe care am vrut să le decorez cu paiete mici argintii că mi s-a părut mie c-ar arăta super și apoi am căutat prin materialele mele să văd ce cos în partea de jos și am găsit resturile de material de la cămașă de unde am folosit așa:

  • partea de jos a rochiei (fusta)
  • mânecuțele
  • dantelele din laterale
  • dantelele de la decolteu
  • partea de sus din spate (gulerul fostei cămăși)
  • găicile pentru nasturi (tăiate și cusute cum se văd)

WP_20160207_11_03_57_Pro

Cu ce am combinat:

  • nasturii aleși din colecția mea de nasturi 🙂

WP_20160801_12_12_59_Pro

  •  dantela de la poale adăugată la 2 ani de la realizarea rochiei 🙂

WP_20160801_12_07_22_Pro

  • panglica ivory din spate care se leagă în fundă

WP_20160801_12_11_10_Pro

  • danteluțele acelea foarte înguste de la mânecuțe și de pe partea verticală din zona nasturilor

WP_20160801_12_09_13_Pro

WP_20160801_12_11_42_Pro

  •  multe, multe paiete mici argintii
  •  câteva mărgeluțe pe piept care nu știu cât de bine se observă pt că sunt cusute în centrul frunzulițelor de pe acea dantelă

WP_20160207_11_03_51_Pro

Să vă continui povestea pentru că asta chiar este o rochiță de poveste : este interesant că mi-a venit ideea dantelei de la poale care mie mi se pare că se potrivește de minune și pe care am cumpărat-o fără să am rochia la mine, abia acum când mi-am dat seama că mi-ar plăcea să fie purtată și-n vara asta pentru că mi-e tare dragă, dar era prea scurtă. Dantela a rezolvat de minune problema, iar faptul că la decolteu rochița este pe elastic, iar la spate panglica aceea se poate strânge cât doresc, mi-a îndeplinit dorința și am reușit să creez o rochiță destinată unei fetițe de 1 an și jumătate, dar care a putut fi purtată  apoi și la 2 ani și jumătate, iar vara asta este al treilea an 🙂

WP_20160207_11_03_21_Pro

Primii doi ani rochița arăta așa, fără dantela aceea superbă, iar ce vedeți voi sus este o brățară asortată 🙂

IMG_1299

IMG_1301

Așa arată pe spate rochița:

WP_20160801_12_10_51_Pro

WP_20160207_11_04_32_Pro

Dantela de la poale are exact un metru, restul rămas mi-a servit unui elastic de păr asortat :

WP_20160801_12_07_50_Pro

WP_20160801_12_08_44_Pro

La umerii rochiței am decupat 2 floricele de dantelă pe care le-am decorat cu aceleași paiete mici argintii folosite și la brau-ivory.

WP_20160801_12_08_58_Pro

Cu siguranță că-mi voi mai achiziționa dantelă modelul ăsta că este adorabilă și face ca rochia să fie foarte prețioasă.

WP_20160801_12_07_16_Pro

Cred că cel mai bine se vede de ce iubesc eu paietele astea în poza de mai jos:) (nasturii au fost aliniați ulterior )

IMG_1302

Sper că vă place creația mea și poate că de acum înainte vă veți gândi de două ori înainte să aruncați cămașa/ bluza/ rochia preferată care s-a pătat sau s-a agățat. Cine știe câte poți face cu materialul parvenit în acest fel…  🙂 Până la urmă nimic nu se compară cu o rochiță handmade, nu?

WP_20160801_12_08_36_Pro

 

8 Comments

Add Yours →

Felicitari! Superba rochita, se vede daruirea cu care ai creat-o 🙂 Paietele par prinse foarte bine, dantela este aleasa cu gust. In ansamblu pare o rochita vintage iar eu sunt fan vintage 😀 La manecute as fi cusut si o ata elastica sa se stranga un pic… desigur, este chestie de gust. … Am cusut si eu saptamana trecuta, o bratara cu paiete cu ata transparenta, nu am reusit sa le aliniez desi am trasat o linie dreapta acolo unde le-am cusut 🙁 O poarta fetita mea cea mare si au “zburat” deja cateva…Tot saptamana trecuta i-am facut fetitei mele si o fustita cu tutu 😀 , a fost un succes 🙂 si minunea mea nu vrea s-o mai dezbrace 🙂 Prima fustita facuta de mine 😀 Nu am avut pana acum un proiect asa de complex ca al tau si m-am gandit zilele trecute sa-mi modific si eu un palton pe care l-am purtat destul de mult in perioada sarcinii, deci acum imi este cam mare, este tocit la maneci si la guler si prin urmare trebuie ajustat si vreau sa pun la maneci, guler si buzunare niste dantela neagra. Dantela nu este din aceea subtire ci ceva din lana 🙂 mai exact am primit de la cineva un bolero facut la comanda, nu este finisat cum trebuie pe dos, pare cam batranesc pentru mine (ma refer la model ca si tip de croiala )….Inainte sa-l tai, voi analiza si posibilitatea de al transforma intr-un bolero mai modern/tineresc si doar materialul ramas sa-l folosesc la palton 🙂

PS: Nu cred ca mi-a reusit abonarea pentru ca nu am fost notificata pe mail ca ai publicat un nou articol, am incercat azi din nou si de data asta sper sa ma fi abonat 🙂 Noroc ca din când in când am mai verificat daca ai mai publicat vreun articol, am sa verific si sa te citesc in continuare pentru ca sunt minunate creatiile tale si asa imi mai vin idei sa mai fac cate ceva 🙂

Eu iți mulțumesc din nou, dar stai liniștită, ești “perfect” abonata, doar că setările mele sunt ca cei abonați să fie notificați în fiecare vineri dimineața, o să vezi mâine 🙂 pentru că eu nu voi posta (deocamdată) mai mult de un articol pe saptămană (timpul nu-mi permite). Deci n-ai pierdut nimic 🙂
Nici nu știi cât mă bucură ce-mi spui, cunosc satisfacția lucrului făcut de mână. Te încurajez să încerci în continuare cu paietele și cu tot ce-ți propui. Felicitări pentru fustiță!
Legat de rochița ivory, e a treia pe care am făcut-o în viața mea, o mare provocare, recunosc, dar sunt impulsivă și ambițioasă și, cum fetița mea urma să împlinească 1 an și jumătate, acela a fost cadoul meu, frumos, nu?
p.s.: păcat că n-ai și blog, mă mai inspiram și eu de la alte mămici 🙂

M-am linistit 🙂 , chiar am crezut ca am facut ceva gresit la abonare 🙂 Scrie când poti si când simti… Multumesc si eu pentru apreciere si pentru incurajare. Când eram copil coseama pe itamina si faceam diverse modele cu musculita dar paiete niciodata n-am cusut si vad ca e greu cu aliniatul, se mai strange si materialul daca strangi ata prea mult, deci, imi dau batai de cap 🙂 Binenteles ca nu renunt asa usor, voi mai incerca dar tot cu bratari pana invat sa le aliniez 🙂 Cat despre lucrurile facute de mana, eu am crescut cu asta, mama ne facea des diverse lucrusoare desi nu avea masina de cusut, ne facea fustite, pampoane si tricota foarte mult, ne facea si papusi 😀 Si eu ma gândesc sa-i fac fetitei mele o rochita pentru prima zi de gradinita, incepe in septembirie si as vrea sa aibă o amintire frumoasa pentru prima zi de gradinita. Trebuie sa recunosc ca m-am gandit si la blog, am deja cont pe wordpress insa nu am publicat pana acum nimic, l-am facut initial sa pot posta comentarii pe bloguri. Nu prea ma pricep la scris si pentru asta am retineri sa scriu pe blog, dar si din lipsa timpului. Asa cum ti-am spus mai sus, proiecte importante nu am avut insa saptamanal imi fac timp pentru hobby-urile mele. Creez diverse lucruri asa pe repede inainte, ma relaxeaza, este modul meu de am reincarca bateriile, de a ma deconecta de la cotidian. Inca din timpul facultatii mi-am dat seama ca pot invata mai usor, ca ma pot automotiva creand diverse lucruri. Acum mi-am facut un obicei din asta 🙂 Astazi mi-am imbracat manerele de la o geanta in sfoara din bumbac (sforicica subtire de 2 mm cred sau 2,5) Erau patate si am zis ca le pot masca cu sforicica, sotul meu a fost sceptic când i-am zis ca vreau sa-mi imbrac manerele (“mergi la o marochinarie sa ti le schimbe mai bine” – mi-a zis). Rezultatul a fost neasteptat si pentru el si pentru mine desi mi s-a terminat un ghem de sfoara la un maner si am facut cu un altul la celalalt, diferenta o vad doar eu ca stiu asta, deci nu e prea evident 🙂 Sfoara am infasurat-o cu mana cum ai pune ochiuri pe andrele când tricotezi 🙂 In 2 ore mi-am imbracat manerele 🙂 si am mers deja cu genta in parcul de joaca cu fetitele mele. Nu este o geanta de parc dar na, cum spuneai, satisfactia lucrului facut de mana ta. alte creatii de-ale mele: mi-am facut cutie tip dulapior de bijuterii(29, cu doua sertare si compartiment deasupra pentru perii, clame si elastice de par. Cutia este de 29 cm L X 20 cm adancime x 20 cm inaltime. Material reciclat 🙂 dintr-o cutie in care am cumparat pahare de bere. asa ca cele 2 sertare au fost compartimentate cu separatoarele dintre pahare care le-au ajutat sa nu se ciocneasca 🙂 Am imbracat-o in autocolant alb cu trandafiri negrii cumparata de la lidl. Am facut si alte cutii, destul de multe dar asta este cel mai reusit. Celelalte le folosesc pentru a-mi organiza miniatelierul meu de creatie 😀 mi-am facut cos pentru fructe din pet de apa la 5 l, am taiat fundul petului, l-am franjurat si am tesut franjurii cu sfoara de canepa, cosuletul este foarte usor si ca sa-l pot folosi la fructe tin in ele un castron de 1,5 l fumuriu, asa este si mai igienic petru ca acel castron se poate spala si arata foarte bine impreuna 🙂 timp de lucru cam 2 ore si jumatate Ideea preluata de pe youtube, am vazut un filmulet in care se faceau cosulete din peturi mai micute si se teseau cu lana nu cu sfoara 🙂 cam asta merita amintit, ca esecurile le tin pentru mine 😀 Probabil in viitorul apropiat voi publica si pe blog sperând sa inspire si pe altii nu neaparat sa faca lucruri identice ci mai degraba sa se relaxeze creand. Traim intr-o epoca a oamenilor nefericiti si deprimati, putina creativitate ar reechilibra balanta, zic eu.
Scuze ca am scris asa mult.

Uite, iți spun ceva: eu chiar cred c-ar trebui să-ți faci un blog, sunt sigură că poți inspira și pe alții și nu spun asta pentru că e cool să fim pozitivi și buni și e bine să ne încurajăm reciproc ci am și argumente:
1. e clar că ești o persoană creativă că văd că ai multe idei interesante,
2. ești mămică de fetiță (ai chiar două) și asta te face foarte norocoasă că vei avea mereu insiprație (pe mine fiica mea mă inspiră zi de zi să-i fac haine și accesorii, dacă nu era ea nu m-aș fi apucat în veci de croit haine),
3. îți place să scrii, ești coerentă și n-ai probleme să te exprimi în scris,
4. ai o mașină de cusut,
si uite, iți promit că, după ce-ți faci blog, voi fi prima care se abonează și-ți comentează obiectiv 🙂
Spor în toate și uite blogul care m-a inspirat pe mine, o găsesc genială pe tipă, dar chiar și ea a făcut greșeli la început, deși ea are și cursuri de croitorie la bază, când voi avea timp sigur fac și eu :
http://www.makeit-loveit.com

Erata: cumparat de la lidl*, cea mai reusita*
Ma gândeam la multe lucruri simultan si am facut dezacorduri.

Multumesc inca odata pentru incurajare si apreciere 😀 Este fain blogul tipei, ma tem ca eu nu voi reusi sa fac poze atat de clare. Voi incerca sa-mi fac si eu blog pana la finalul anului acesta, pana atunci mai creez cate ceva 😀

Este cel mai fain și mai profesionist blog pe tema asta pe care-l știu. Spor la creat, poate-l lansezi de Craciun, ca mine 🙂

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.