Prima mea rochiță din tul roz prăfuit – 2/2

Am revenit azi cu partea în care voi coase fusta din tul de partea de dantelă de sus pe care am croit-o eu și care va fi rochița mea finală. Vă spun din start că voi avea mai multe nuanțe ale rochiței în funcție de cum mi-a bătut lumina, dar o să vă precizez care poză cred eu că se apropie cel mai mult de culoarea reală a rochiei mele.

Cred că v-ați dat seama că am greșit ceva atunci când am unit partea de dantelă cu cea de căptușeală și m-am trezit că sus trebuie să găsesc cumva o metodă să îmbin materialele, și am găsit-o că doar știți că sunt inventivă, nu?  🙂

Am decupat acele 4 fâșii de tul, 2 din tul simplu roz prăfuit și 2 din tul cu sclipici și m-am gândit să fac niște bretele, dar mai lungi, ceva care să se poată lega și rochia mea să devină  practic ajustabilă.

Mi-a plăcut la nebunie ideea, deși eu n-am pornit de la ideea asta. Nicidecum. Eu am plecat de la premisa că voi face o rochiță clasică din tul și dantelă, tul în partea de jos și dantelă în partea de sus.

În poza de mai jos am 4 bucăți de tul cu sclipici pentru că 2 dintre ele au fost folosite la elastice-de-par-personalizate-din-tul .

Le-am cusut apoi la mașina de cusut împreună cu 2 bucăți de căptușeală și, după ce le-am întors arătau ca niște păstăi:

La capetele unde rămânea mai mult tul decât captușeală, am făcut un nod pentru că mi s-a părut drăguț și oricum tulul nu se deșiră și apoi am tăiat drept să arate ok.

Aveam de ales dacă să mă apuc să desfac în partea de sus cusătura unde urma să cos bretelele sau să le atașez așa cum am făcut-o eu:

Pe dos rochia mea arată cam așa (înainte să cos căptușeala):

M-am hotărât apoi să-mi decorez puțin rochița, fără să folosesc paiete sau mărgele și m-am limitat la niște cristale pe care le-am combinat astfel:

Am ales capsele ca modalitate de închidere și le-am mascat tot cu niște cristale rotunde :

Cred c-ați observat că respect simetria de care vă vorbeam atunci când v-am sfătuit cum să croiți dantela care are model, nu?

În poza de mai jos vă dați seama de nuanța de roz a rochiei din realitate și vedeți și cum poate fi purtată rochița.

Pseudo-bretelele mele pot fi purtate pe față, în spate sau 2 în față și 2 în spate, cert e că fetiței mele i-a plăcut mult ideea, că se simte ca un fluturaș 🙂

Eu, la probe, am descoperit însă o problemă, și anume modul în care se închidea rochița o făcea să fie puțin lărguță din cauza bretelelor mele improvizate și care o lungeau în partea de sus, vedeți și voi, nu?

Așa că am decis să cos de mână bretelele și… gata 🙂

V-a cucerit și pe voi culoarea asta? Este o rochiță de prințesă și care cred că i s-ar potrivi oricărei fetițe, fie ea blondă sau brunetă 🙂

Jupa este ceva mai scurtă c-am mai scurtat-o eu și în poze nu-i călcată:

Vă spun sincer că mă declar pe deplin mulțumită: îmi place culoarea tulului și modelul dantelei, faptul că-i mai lungă de genunchi și amplă, are jupă nefiind deloc transparentă și o va purta cel puțin 2 ani că v-am mai spus că încerc mereu să le prelungesc viața hăinuțelor de copii, altfel mi s-ar părea o mare risipă de bani și de timp ca o rochie să fie purtată doar un sezon 🙂

Sper că vă place și vă inspir să croiți propria voastră rochiță din tul, concluzia mea fiind că, dacă fustiță ca cea cumpărată de mine are toată lumea, o rochiță handmade ca cea din imagini cu elastice de păr asortate, este unicat 🙂