În prima partea a poveștii Risipa am cunoscut noi personaje, pe Veverița Mică și pe cei 3 frați năzdrăvani, astăzi vom vedea ce-au mai făcut cei 4 prieteni buni 🙂

– Altceva? Ce poate fi mai distractiv de atât? întrebă cel mai mic dintre iepurași.

Veverița avea însă un plan.

– Știu eu ce. Să ne cățărăm în copacii de pe Aleea Teilor Înfloriți și să culegem flori de tei pentru ca mamele noastre să ne facă ceai din ele când vom fi răciți.

– Dar eu nu beau ceai de tei, nici nu-mi place, spuse Iepurașul Mijlociu plictisit.

– Daaa, zise Iepurașul Mare, e bună ideea ta, Veverițo. Mi-adus aminte când am fost răcit ultima oară, că mama mi-a făcut un ceai de tei cu miere și imediat m-am simțit mai bine. Eu sunt de acord. 

– Bine, bine,  venim și noi, aprobară într-un final și ceilalți doi frați. Să mergem!

– Dar stați, strigă Iepurașul Mic! Noi, iepurașii, nu ne putem cățăra în copaci, doar tu poți, Veverițo.

– Hm, da, ai dreptate, să mă gândesc un pic…

Iată cum 4 prieteni stăteau acum sub teii înfloriți privind cerul senin și căutau o soluție la problema lor.

– Știu, am o idee genială, ridică privirea Veverița. Pentru că eu sunt singura dintre noi care se poate cățăra, eu o să mă urc în copac, voi apleca crengile și voi săriți și culegeți florile de tei. Ce spuneți?

– Da, bună idee, mă duc să aduc două coșulețe, se repezi Iepurașul Mare și se întoarse numaidecât cu două coșulețe…

– Gata, putem începe, eu mă urc și voi mă așteptați jos. Zis și făcut. Cei 4 prieteni au cules florile de tei și au plecat fiecare la casele lor având coșulețele pline.

Seara, Mama Iepuroaică și Mama Veveriță, fiecare la casa ei, își sărutau cu drag copiii și-i lăudau pentru că au fost atât de cuminți și s-au gândit să adune florile de tei pentru ceai.

Noaptea caldă de iunie se așternu peste Pădure, iar mirosul îmbietor al florilor de pe Aleea Teilor Înfloriți se simțea peste tot.

A doua zi, dis-de dimineață, la ușa Iepuroaicei, bătea cineva cu putere. Oare cine o fi?

Iată cum din jocul de-a v-ați-ascunselea, Veverița și Iepurașii au ajuns să culeagă flori de tei. Știm cu toții ce bine ne face ceaiul de tei când suntem răciți, nu-i așa? Oare cum se va termina povestea? Nu ratați ultima parte a poveștii lunii IUNIE!

Pe pagină de Facebook a Tribunalui Pădurii vă voi istorisi diverse amintiri care m-au inspirat să scriu poveștile 🙂

5 1 vote
Article Rating

Îți recomand și:

Greșeala - Partea a doua
Risipa - prima parte
Greșeala - ultima parte