Iată că a trecut și Paștele și 1 Mai, și vacanța și acum au venit ploile. Tocmai pentru că azi a plouat mult de tot în Brașov, dar și pentru că e ziua plicitisitoare de luni, m-am gândit să-mi reiau rubrica de luni și să vă arăt ce am mai cusut.
Într-una din zilele de dinainte de Florii, mi-am cumpărat (la un preț super bun că nu e cusută manual), bluza asta albă cu bleumarin tip ie pe care o ador și care-și așteaptă zilele cu soare să fie purtată că am purtat-o doar o dată și doar în casă până acum.
Mi-am luat-o pentru că nu am bluze albe, nici cămăși, nimic. Da, pare ciudat știu, dar chiar nu am așa că am zis că trebuie să încep de undeva și am început cu o bluză tip ie căreia m-am gândit apoi să-i adaug eu paietele alea mici și argintii că tare mi-era dor să mai cos și eu ceva.
În poza de mai jos (dreapta) vedeți cum arăta fără paiete. Știu că din poze nu reiese bine cum strălucesc paietele mele, dar la soare vă asigur că sunt sesizabile 🙂 .
Cele mai multe paiete gri mici, aceleași de pe ie, le-am mai cusut pe rochița ivory a fetiței mele, croită de mine dintr-o cămașă, atunci chiar eram în apogeul coaserii de paiete. Bine că m-am liniștit între timp și am găsit moderația 🙂 .
Pe dos se vede doar o cusătură orizontală de la paietele mele, deci nimic inestetic.
Cum vi se pare? Vă place nota de strălucire pe care am adăugat-o?
E tare frumoasă ia ta! Şi e şi mai interesant că ai îmbunătăţit-o, că ţi-ai pus şi tu amprenta. Am şi eu una, nici a mea nu e cusută manual, dar o ador.
Să o porţi cu plăcere!
Multumesc mult de tot, am spalat-o deja, nu ies culorile, imi place mult nota aceea de bleumarin, la fel bumbacul din care e facuta (e calitativ) si cand ma gandesc ca eu am gasit-o la niste reduceri, printre alte haine plictisitoare… :). Paietele alea mici chiar stralucesc dragalas si nu se degradeaza nici la spalari de 60 de grade ca sunt testate 🙂
eu mi-am cusut si am cusut si fetei una. E munca sisifica.
La paiete nu ma bag ca mi se pare f. delicat asa ca bravo!!
Cusand, am invatat sa apreciez enorm fiecare impunsatura de ac, fiecare margica sau paiete adaugate, fiecare pas facut: e sudoare si rabdare si perseverenta si disciplina.
Pe principiul: cine poate mai mult, poate si mai putin, crede-ma că, daca tu ai fost in stare sa cosi o ie, paietele ar trebui sa fie floare la ureche, trebuie doar sa stii cat sa strangi materialul si cat sa intinzi ata ca sa le fixezi optim (si asta stii deja) si, in rest, cu incredere… Esti de admirat, sa stii 🙂 Doamne, cand vad cum au cusut femeile alea iile cu atatea detalii, ma minunez de fiecare data, desi recunosc ca inca nu am dat banii pe una autentica. Poate, candva, in viitor…
E foarte frumoasă, și vine bine cu paietele acelea! ?