Când am descoperit prima dată blogul Alexandrei Lopotaru și i-am citit articolele, mi-a plăcut la nebunie stilul ei, mă regăseam în multe din articole, mi-a plăcut că erau structurate, am admirat sinceritatea, modestia și naturalețea ei.
Trebuie să recunosc că un plus foarte mare pentru care am revenit și revin pe blog, iar voi mă găsiți mereu la comentarii a fost dat de atenția Alexandrei la detalii, plăcerea cu care ea știe să-și aleagă cuvintele și grija pe care o acordă scrierii corecte, asta m-a cucerit definitiv, acesta e motivul pentru care i-am propus să colaborăm la acest articol. Faptul că ea a acceptat imediat m-a bucurat enorm.
Sper să găsiți mai jos informații utile sau, cel puțin, să vă reamintiți anumite reguli pe care poate le-ați uitat.
- PLURALUL ANUMITOR CUVINTE: copil, fiu, propriu, membru
Cea mai comună greșeală este probabil cea legată de pluralul anumitor cuvinte: să fie un i, doi de i sau trei de i și când:
În cazul substantivelor copil și fiu avem:
- copil, pl. copii, pl. articulat copiii (3 de i), la fel și fiu, fii, fiii
Exemplu: Am doi (și dacă erau trei, tot 2 de i aveam 🙂 ) fii care-mi seamănă fizic, însă nu pot spune că fiii mei seamănă cu mine și la caracter.
Dubii există uneori și cu privire la substantivul membru (ne referim la cel care are pl. membri, și nu pl. membre): aici avem un singur i la pl. membri
Exemple: Unii dintre membri nu au dorit…, avem nevoie de membri implicați… etc. și membri cu doi de i când substantivul este articulat cu articol hotărât: membrii cei mai de seamă.
Adjectivului propriu i se aplică aceleași reguli enumerate în cazul substantivelor copil și fiu:
- propriu (stilul propriu, propriul copil), pl. proprii (ideile proprii), pl. articulat propiii (propriii fii/copii).
Dacă mai întâlnim și exprimări de genul propriii-i fii/ copii etc. nu trebuie sa ne speriem, i-ul de după cratimă este pronume (-i = ai ei, ai lui), iar formularea este corectă (DA, ați văzut bine, sunt 4 de i în total 🙂 )
- FORME VERBALE CORECTE
- Să ştii, să nu ştii (cu doi i)
- Să fii, să nu fii (cu doi i)
- Aş fi, nu aş fi (cu un i)
- Fii! Nu fi! (negativul are un singur i)
- Fă! Nu face!Zi! Nu zice! Zi-i ei!
- Voiam, nu vroiam.
- Așază, nu așează.
- Aibă (să aibă), nu aibe
- Înșală, nu înșeală
- Va apărea, va dispărea, nu va apare
- FORME SUBSTANTIVALE CORECTE
Mai jos am întocmit o mică listă de cuvinte mai des folosite și am subliniat formele corecte:
- Minge/ mingi, nu mingie/ mingii
- Abțibilduri, nu apțipilduri.
- Tobogan, nu topogan.
- Nou-născuți, (articulat nou-născuții), nu noi-născuți
- Repercusiune, nu repercursiune
- PRONUME DE ÎNTĂRIRE
O atenție mare trebuie acordată și formelor de feminin ale pronumelor și adjectivelor pronominale de întărire:
eu însămi (f.) și eu însumi (m.) (pers. I sg.), noi înșine (m.)/noi însene (f.) (pers. I pl.)
voi înșivă (m.)/ voi însevă (f.) (pers. a II-a pl.)
ea însăși/el însuși, ele însele/ei înșiși,(pers. a III-a sg. și pl.)
- DE-ALE MELE, DE-AI MEI
Altă greșeală des întâlnită: un prieten de-al meu (prepoziția de aici are valoarea dintre) forma corectă este un prieten de-ai mei (dintre ai mei), și nu un prieten de-al meu, o prietenă d-ale mele (dintre ale mele) și nu de-a mea.
- OMONIME
Omonimele soră la sg. (grad de rudenie) și soră (infirmieră) ne pot crea probleme atunci când trebuie folosit pluralul care diferă
Exemple: i-am dat cheile surorii mele (rudă de sânge), dar
nu am vrut să dau vreo atenție sorei din spitalul unde…
Notă: Pluralul subst. noră este nurori, la fel ca în cazul soră/surori (grad de rudenie) și nu nore. Asta înseamnă că vom spune: I-am făcut un cadou nurorii mele, și nu norei mele.
- PLEONASME
Trebuie să avem grijă și la pleonasme de genul:
- Dar totuşi , se poate folosi și totuși.
- Altă alternativă (‘alternativă’ înseamnă posibilitate de a alege între două soluţii), se poate folosi alternativa sau altă opţiune
- Fiasco total = pleonasm, fiasco = eșec total
- PUNCTUAȚIE
Nici regulile de punctuație nu trebuie neglijate:
-
- NU punem niciodată virgulă între subiect și predicat.
- NU se pune niciodată virgulă înainte de etc.
- Înainte de dar, iar, însa, ci, ba, se pune virgulă întotdeauna.
- Când avem de-a face cu topică inversată, se pune virgulă. Ex: Când ți se face somn, te culci. Fără virgulă: Te culci când ți se face somn.
- ALTE GREȘELI
Alte expresii sunt folosite greșit fără să se cunoască exact sensul lor:
- S-a soldat cu o victorie (a se solda = a se termina prost), corect ar fi: incendiul s-a soldat cu două victime
- Datorită... (context pozitiv) vs. Din cauza... (context negativ)
- Mai superb, mai original, mai extraordinar = incorect pentru că adjectivele enumerate nu au grade de comparație, e de ajuns superb, original, extraordinar.
Noi, cele care am colaborat la redactarea acestui articol, nu suntem perfecte, nimeni nu este și chiar avem toate șansele să greșim cel puțin o dată, chiar când ne scriem propriile articole pe care le corectăm în prealabil de trei-patru ori, însă, din respect pentru timpul pe care cititorii și-l petrec pe blog, este datoria noastră să cunoaștem limba română, să evităm greșelile și să folosim un limbaj adecvat spațiului public. În fond, să avem deschisă pagina dexonline.ro nu ne costă nimic, nici pe noi și nici pe voi.
Sperăm că v-au fost de folos informațiile noastre,
Florina și Alexandra!
Dar de oameni care zic ”propiu” in loc de ”propriu” ai auzit? Că eu da :))
Îți dai seama că dacă nu știu nici singularul de la „propriu”, să le ceri pluraul articulat deja îi bagi în ceață, nu? 🙂
[…] studii umaniste la bază, a fost doar un pas până la propunerea mea de a scrie împreună un articol despre cele mai întâlnite greșeli de limba română din mediul online, propunere pe care ea a acceptat-o cu mare […]
[…] care au trebuit să citească până le cresc dioptriile, articole, pe care, înainte de publicare le și corectează de cel puțin 3-4 ori (și asta ia timp), se străduiesc să și editeze și posteze poze din arhiva personală când au, […]
[…] care, din toată limba română alege exact cele mai urâte cuvinte, pe care unde mai pui, uneori nici să le scrie corect nu știe. Mă amuz mereu când văd, de exemplu, „mama mă-sii” scris cu un i sau vreo inversiune […]
[…] mei cărora le-am vorbit de mici despre substative și verbe, articole sau genuri. În trecut, am mai împărtășit și pe blog, din ce am învățat și eu de-a lungul […]