Povestea lunii IUNIE s-a lăsat puțin așteptată, dar iată că am revenit azi când veți descoperi noi personaje, dar vă veți și aduce aminte de jocul de-a v-ați-ascunselea, unul dintre jocurile preferate ale copilăriei mele 🙂
Era o însorită zi de miercuri din luna iunie și toți locuitorii Pădurii se bucurau de razele calde ale verii. În Pădure, pe Aleea Teilor Înfloriți plutea în aer parfumul florilor. Cei trei Iepurași, cei mai năzdrăvani dintre toți, se jucau și săreau de colo-colo, împreună cu prietena lor, Veverița Mică.
– Hei, vreți să ne jucăm de-a v-ați ascunselea, zise Veverița?
– Da, ar fi grozav, îi răspuse cel mai mare dintre iepurași. Să tragem la sorți să vedem cine numără și cine se ascunde.
– Am aici patru bețișoare. Să vedem cine-l trage pe cel mai mic.
Iepurașul Mare trase primul bețișor, apoi cel Mijlociu, apoi Veverița și ultimul îl luă Iepurașul Mic.
Oare cine are cel mai mic bețișor?
Cei 4 prieteni puseră bețele unul lângă altul și… Veverița începu să numere în timp ce Iepurașii alergau să se ascundă.
– 1, 2, 3, număra Veverița…
– Cine nu-i gata, îl iau cu lopata! strigă Veverița și plecă să-și caute prietenii…
– Oare unde s-au ascuns?
– Hm.. oare or fi aici? Nu… În spatele tufișului? Nu…
– Hei, Iepurașule Mijlociu, ieși imediat din spatele teiului, te-am văzut.
Veverița se grăbi repede la copacul unde a numărat ca să marcheze că l-a văzut pe primul iepuraș, dar, ce să vezi? Din spatele teiului ieși însă Iepurașul Mic care stătuse cocoțat pe o piatră să pară mai mare și își schimbase tricoul cu cel al Iepurașului Mijlociu.
Mari ștrengari cei 3 frați, care își tot schimbau hainele între ei și râdeau apoi pe seama bietei Veverițe care trebuia din nou să numere în timp ce ei se ascundeau.
– Nu mai vreau jocul ăsta, vreau altceva. M-am plictisit, oftă Veverița Mica…
În partea a doua vom vedea cum a continuat jocul celor 4 prieteni și ce idee i-a venit Veveriței Mici … 🙂
[…] tot am început să public pe blog povestea lunii IUNIE, care se intitulează chiar RISIPA, de ce noi românii ne pricepem atât de bine să facem risipă? […]
[…] În prima partea a poveștii Risipa am cunoscut noi personaje, pe Veverița Mică și pe cei 3 frați năzdrăvani, astăzi vom vedea ce-au mai făcut cei 4 prieteni buni ? […]
[…] ei avea un moment artistic cum numai el putea să aibă. Ce făcea mai exact: în timp ce eu citeam Povestea lunii IUNIE – Risipa și ajunsesem aproape de sfârșit el se trezește așa din senin, mă întrerupe și, parcă […]
[…] ca să le pot arăta copiilor mei cum au tras cei 4 prieteni la sorți. Din păcate, știți din Prima parte a poveștii cum Veverița a fost prima care s-a pus cu fața la copac și s-a tot pus până s-a plicitisit […]
[…] și, care, din păcate, la fel cum au făcut și Iepurașii și Veverița Mică, personajele din Povestea lunii Iunie – Risipa din cartea mea de povești, uneori, rămânea și fără ramuri pentru că în fiecare an culesul florilor de tei se mai solda […]
[…] lunii Iunie o găsiți și în proză. Tot pe blogul meu găsiți aceeași poveste transformată și în piesă de teatru cu […]