Ne cumpărăm mașină și mergem mii de kilometri sperând că ea, cu inteligența ei artificială, va găsi înaintea noastră DRUMUL SPRE NOI. Ne umplem șifonierele cu haine frumoase și colorate sperând că ele vor face să nu ne mai simțim… Continue Reading →
„Omul este continuu ocupat, vrea să fie ocupat pentru că, altfel, trebuie să stea cu sinele său”. Sufletul meu, temnița mea – de Arhim. Simeon Kraiopoulos Am vorbit săptămâna asta despre cartea Sufletul meu, temnița mea, scrisă de Părintele Simeon… Continue Reading →
Am descoperit cartea „Sufletul meu, temnița mea” într-o zi în care simțeam nevoia să scormonesc după niște răspunsuri pentru că eram neliniștită și voiam să aflu mai multe… mai multe lucruri despre suflet. Deși o primisem cadou acum mulți-mulți ani… Continue Reading →
Zilele trecute am zis să-mi mai fac și eu o brățară că voiam să mi se asorteze la o rochie. Fetița mea, cum m-a văzut, mi-a cerut să-i fac și ei, să avem la fel, dacă tot mi-a rămas dantelă… Continue Reading →
În deschiderea acestui articol, vă spun cât pot eu de sincer și de cinstit că admir extrem de mult oamenii calmi. Îi admir pe cei care nu ridică tonul, cei care sunt liniștiți și își păstrează cumpătul indiferent de situație…. Continue Reading →
„Ana știa că mai jos de pământ nu poate să pice”. Ana, de Em Sava Atunci când am făcut recenzia romanului Ana, de Em Sava, mi-am dorit să scriu și despre acest citat, care mie mi se pare extrem de… Continue Reading →
Am intrat ieri pe blogul Potecuței și mi-a plăcut așa de mult cum a povestit ea despre gusturile și mirosurile copilăriei încât am zis să primesc și eu o leapșa că și așa nu am mai luat una de mult… Continue Reading →
Am deschis paginile romanului Ana într-o după-amiază ploioasă de duminică. Abia după 12 noaptea am închis cu grijă, admirație și afecțiune ultima pagină și am știut că-l voi reciti, lucru pe care l-am făcut special pentru a putea să adun… Continue Reading →
Cred că nu există om care, înainte și chiar în timpul în care a scris o carte autobiografică să nu se fi gândit măcar o dată: de ce fac asta?De ce o scriu? De ce-mi aștern viața pe hârtie nesilit… Continue Reading →
Miercuri e azi în PădureE Iunie și-i cald afarăInsecte, Păsări și Animale.Se bucură acum de vară. Veverița-i jucăușă,Teii-au înflorit acumIepurașii sar, aleargă,Și cu glas voios ei spun: – Veverițo, ce mai faci?Nu ai vrea să ne jucămS-alergăm printre copaci?După ei… Continue Reading →
© 2026 Florina Turugă — Powered by WordPress
Theme by Anders Noren — Up ↑